Pentru că greutatea corporală a fost și încă este o provocare pentru mine, mă gândesc să scriu o serie de articole scurte despre abordarea psiho-emoțională a alimentației corecte.
În acest articol voi pleca de la condiționarea clasică a lui Pavlov, medic, fiziolog și psiholog rus. El a primit Premiul Nobel pentru medicină, în anul 1904, pentru studiul condiționării clasice, realizat în experimentele sale cu animale, referitoare la sistemul digestiv. El a plecat de la ideea că un câine salivează atunci când îi este adusă mâncarea. De fiecare dată când i se aducea mâncarea, în timpul experimentului, suna un clopoțel. După mai multe repetări, câinele a început să saliveze la auzul clopoțelului, înainte de a primi mâncarea. Salivarea a fost un răspuns învățat ceea ce demonstrează formarea reflexului condiționat.
Acum, imaginați-vă că sunteți într-o sală de cinema. Înainte de fiecare film sunt reclame. Reclamele sunt promovări ale altor filme sau reclame legate de produse de consum. Să presupunem că cinematografele au contract cu firma Pepsi. La intrarea în cinema sunteți bombardați cu reclame vizuale la Pepsi. Evident că îl cumpărați. Învățați textul, la vizualizarea reclamei învățați și muzica și pentru că vă este sete și toată lumea a cumpărat Pepsi, vă cumpărați și voi. Toate simțurile voastre sunt bombardate cu această reclamă. Astfel, doar când vedeți sigla, sau culorile reprezentative, sau auziți muzica, creierul vă dă semnalul că este vorba despre Pepsi. Așa că, vă cumpărați Pepsi. Și astfel, ați devenit parte din experimetul lui Pavlov. S-a realizat condiționarea clasică iar creierul reacționează prin reflexul condiționat.
Conform teoriei, ori de câte ori avem contact conștient sau inconștient cu stimulii învățați, creierul trimite semnalul și apare reflexul condiționat. De multe ori stăm în autobuz și realizăm că ne este poftă de un Pepsi și ne propunem la coborâre să ne cumpărăm unul. Dar nu realizăm că, în timp ce călătoream, cu mintea la gândurile noastre, privirea a întâlnit un baner cu reclamă la Pepsi.
Iată cum se explică una dintre dificultățile legate de alimentația corectă. Atunci când îți propui să nu consumi ce nu îți face bine și totuși apar anumite ,,pofte” care sunt date de fapt de reflexele condiționate. Dar, există o vorbă din popor care spune ,,orice învăț are și un dezvăț”. Așa că, să nu disperăm. Tot ce funcționează pentru a ne produce prejudicii, funcționează și pentru a ne aduce beneficii. Contează în ce ne investim energia.
Descoperirea lui Pavlov a condiționării clasice rămâne una dintre cele mai importante din istoria psihologiei iar procesul de condiționare rămâne important astăzi pentru numeroase aplicații, inclusiv modificări comportamentale și tratament de sănătate mintală. Condiționarea clasică este adesea folosită pentru a trata fobiile, anxietatea și tulburările de panică dar aduce și o explicație și o aplicație în sfera tulburărilor alimentare.
