Multă lume știe că sunt la dietă și că urmez un plan alimentar prescris de nutriționist pe baza analizelor medicale. Doresc să scriu acest articol pentru cei care își pierd motivația pe parcursul dietei, cu atât mai mult că și eu m-am confruntat cu astfel de momente. Unele au fost mai ușor de depășit, altele au fost mai dificile. De fiecare dată însă, am fost conștientă că mă lupt cu mintea mea care mă sabotează pentru că am ,,uitat” sau am pierdut din vedere motivele pentru care am pornit pe acest drum.
Primul lucru la care m-am întors a fost motivația inițială, de ce m-am apucat de dietă. Atunci când ne formulăm motivele, obișnuim să ne centrăm pe ce NU vrem să mai experimentăm: NU vreau să mai fiu grasă, NU vreau să mă simt rău, NU mai vreau să plâng atunci când mă strâng hainele, NU mai vreau probleme de sănătate datorate obezității etc. După cum vedeți, toate sunt motive centrate negativ. Inconștientul nostru acționează din umbră și, pentru că nu recunoaște negația, o anulează … deci, motivele noastre devin: vreau să mai fiu grasă, vreau să mă simt rău …. Nasol, nu!?
De fiecare dată când îmi întreb clienții ,,Cum ai vrea să arăți când îți atingi obiectivul?” primesc cam același tip de răspuns: ,,Vreau să arăt ca înainte de a mă îngrășa.” sau ,,Vreau să ajung la kg pe care le aveam acum 20 de ani și mă simțeam bine.” Bărbații sunt mai centrați … Ei răspund: ,,Fără burtă!” :))) După cum vedeți, mintea se întoarce de fiecare dată la ce știe. Ea refuză să fie creativă pentru că rolul ei este să ne protejeze și să ne știe în siguranță așa că, se întoarce la experiențele trecute pentru că ele sunt deja cunoscute. Experiențele noi o fac să se panicheze. Dar, este important să știți că ea se raportează la tot ce erai tu atunci, nu analizează și nu scoate din întregul context al vieții doar partea de aspect fizic. Păi, de ce ar vrea cineva să anuleze toată cunoașterea dobândită între timp!? Toată viața ta între atunci și acum a cunoscut o evoluție. Alegerile tale te-au adus în situația actuală de viață. Nu mai bine te axezi pe cine ești acum și ce poți să faci cu ce ai acum? Cum crezi tu că mai poți fi la fel!? Acum ești puțin mai matur, puțin mai înțelept, ai mai învățat câte ceva despre tine și tendințele tale, ai văzut unde greșești și ce faci bine … Iată câte instrumente ai pe care te poți baza ACUM.
Dacă mă uit la pozele mele, cele de atunci și acum, realizez că îmi place mult mai mult de mine acum. Am 10 kg mai mult acum decât atunci și totuși, mă simt mai plină de viață, mai strălucitoare, mai optimistă și mai recunoscătoare pentru toată viața mea. Nu ne îngrășăm de bine, ne îngrășăm pentru că, undeva la nivel emoțional, ceva nu este trăit cu responsabilitate pentru viață. Corpul nostru ne reflectă ceea ce suntem noi în interiorul sufletului. Poate suntem nefericiți dintr-un motiv anume, poate suntem nemulțumiți de ce nu putem controla, poate suferim după anumite pierderi indiferent de ce natură, poate suntem prea centrați pe orgoliile noastre și ne revoltăm pe viață, poate am dezvoltat anumite boli pe care nu știm cum să le gestionăm. Sunt multe motive pentru care ajungem ,,să nu ne mai placem”. Așadar, hai să ne centrăm pe ce ,,ÎMI PLACE”. Este un prim exercițiu pe care vi-l recomand. Scrie pe o foaie de hârtie ce îți place la tine, cine ai devenit între timp, reformulează-ți motivele pentru care ții dieta, stabilește-ți intervale de timp în care să menții dieta și mai puțin să pierzi kilogramele. Ne întoarcem iar la minte care are nevoie de măsuri: kilograme, centimetri, timp. Eu îți recomand să te centrezi pe ce poți să faci în fiecare zi, să te bucuri pentru fiecare zi în care ai ținut dieta pentru că ea nu este ceva excepțional ci este ceva natural, este un stil de viață. Tu nu ții o dietă ci, TE HRĂNEȘTI SĂNĂTOS ȘI RESPONSABIL!
Un alt aspect important este persoana de suport. Am auzit de atâtea ori: ,,Cui îi place de mine, îi place oricum!” Hai să fim serioși! Tu te placi cu adevărat!? Nu are rost să ne mințim cu formule din astea pozitive citite în nu știu ce carte motivațională. Cine te susține în a fi tu mai bine și a arăta mai bine!? Eu am un partener care mă susține. Da, uneori îmi venea să îi trântesc o tigaie în cap dar asta pentru că eram furioasă pe mine, nu pe el. El era vocea mea interioară pe care nu vroiam să o ascult. Acum avem un ritual. În fiecare dimineață ne cântărim împreună. Nu pentru că vrea să mă controleze ci pentru că în felul ăsta pot împărtăși cu el oscilațiile de greutate. Am observat că mă ascultă, își pune și el întrebări, citește tot felul de articole ca să se informeze. Este o abordare de cuplu pentru că nu este doar dificultatea mea. Faceți-vă partenerii parteneri și în această situație. Discutați cu ei momentele dificile și căutați soluții împreună iar dacă nu reușiți, sunt convinsă că nutriționistul nu vă va ignora … sau poate stați de vorbă și cu un psiholog despre voi și relația voastră.
Cam atât pentru moment. Voi reveni și cu alte abordări pe această temă. Până atunci sper să vă fie de folos ce am scris. Spor să aveți! Pentru că, TE HRĂNEȘTI SĂNĂTOS ȘI RESPONSABIL 😉
