Prima tabara a anului 2017 … Aleg sa scriu despre ea pentru ca a adus o schimbare in viata mea si este ca o gura de oxigen pentru parcursul acestui an. Cu cativa ani in urma, la indemnul unei cunostinte, am ajuns in Tara Dacilor, la Sarmisegetusa Regia. A fost provocarea vietii mele pentru ca acolo, cand ajungi pentru prima data, ai nevoie sa te cureti si sa se racordezi la acea vibratie. Curatarea a fost dureroasa si aproape ca am fost gata sa renunt. Si asa cum fac intotdeauna, m-am asezat si, de la nivelul solului mi-am spus ca pot si este o ocazie numai buna sa ma ridic. Atunci am pus bazele acestor tabere, atunci am inteles ca nu este suficient sa citesc si sa meditez ci am nevoie sa ma intorc la natura, sa simt cu adevarat pamantul sub picioare, sa inspir profund aerul curat, sa imi limpezesc mintea prin apa si picaturi de roua, sa imi incalzesc sufletul la faclia stramosilor … Tot atunci am vazut pentru prima data in viata mea o soparla dragon. Mi-a fost prezentata prin palma unui copil si am aflat ca dragonii sunt entitati specifice locului, sunt protectori ai resurselor naturale si ghizi pentru oamenii care ii iubesc si ii respecta. Am organizat tabere in anii urmatori dar nu am mai primit in dar nici o soparla dragon. In aceasta tabara, ea s-a aratat. Si am priceput ca, in taberele de pana acum am facut cunostinta cu energia si forta dragonilor iar de acum incolo, misiunea taberelor va fi sa ne intoarcem la puritatea si bucuria copilariei.
Tabara din Retezat a fost o tabara a bucuriei si a veseliei. Am ras cu tot sufletul si astfel, am zguduit tot trupul pentru a ne elibera de tot balastul care se facuse stapan pe el. Cat de minunata este aceasta forma de eliberare. Pregatirea pentru tabara a fost ca o sita care a cernut persoane, activitati si mod de organizare. Au fost persoane care s-au inscris si au renuntat, au fost momente in care ma pregateam pentru un gen de activitati si simteam ca nu este ceea ce este nevoie … vibratia initiala a fost provocatoare. Probabil ca si pentru cei care au ales sau nu stiau daca sa aleaga sa vina in aceasta tabara. Pana la urma a ramas exact ce era necesar sa ramana pentru a crea contextul unei bucurii si a unei sarbatoriri a sufletului. Ne-am intors cu forte proaspete, ca dupa o spovedanie in care biserica a fost Mama Pamant iar preotul a fost natura. Am trecut astfel printr-un vartej al timpului, pe parcursul a trei ore am experimentat toate cele patru anotimpuri. Ne-am bucurat de frumusetea florilor de primavara, am simtit caldura soarelui de vara, am fost ude pana la piele ca dupa o ploaie mocaneasca de toamna si am ascultat scartaitul zapezii sub bocanci.
Ghidul care ne-a purtat in aceasta calatorie, domnul Tibi este un om cu dar si cu har … doar ca el inca nu a aflat 🙂 Nu isi pune atatea intrebari existentiale ca noi, cei de la oras. El traieste in mijlocul naturii, doarme sub cerul liber si daca vede ceva ce nu corespunde cu credintele mentalului sau, inchide ochii si se culca … ,,doar ca sa nu faca vreun atac de panica” 🙂 Cu siguranta ne vom mai intalni cu el pentru ca acum doar am cunoscut locul si vibratia, in urmatoarea tabara din Retezat avem sa cunoastem si ceea ce ne ridica vibratia …
Va astept cu drag in urmatoarea tabara. Va fi probabil in luna iunie dar inca nu m-am ocupat de organizarea ei. In Retezat vom ajunge din nou in perioada 25-27 august 2017 si avem pusa la dispozitie o cabana cu 10 locuri. Ramaneti prezenti pe acest blog si veti fi informati din timp legat de ce urmeaza si ce surprize ne mai scot din zona de confort. Pana atunci sa aveti Sarbatori Pascale incarcate de lumina sfanta a domnului nostru Isus Cristos.
